Operaţiunea Northwood: dovada cutremurătoare că SUA a pus la cale acţiuni teroriste împotriva cetăţenilor americani

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

Operaţiunea Northwood: dovada cutremurătoare că SUA a pus la cale acţiuni teroriste împotriva cetăţenilor americani

Mesaj  ToataRomania.ForumHit.ro la data de Mier Iul 11, 2012 4:54 pm

Operaţiunea Northwood: dovada cutremurătoare că SUA a pus la cale acţiuni teroriste împotriva cetăţenilor americani
Încă din 1962, Pentagonul propunea deturnarea unui avion cu pasageri americani pentru răsturnarea lui… Fidel Castro!

Planurile CIA au ieşit la iveală în 1959 când o comisie a Senatului care investiga afacerea Watergate a declasificat o serie de documente care se refereau la ceea ce a fost denumit în limbaj politic „presupuse încercări de asasinat”. Între timp însă, mai mulţi foşti ofiţeri superiori CIA au certificat existenţa acestor operaţiuni. Printre tentativele de asasinat, iată câteva mai bizare:
• Să i se ofere lui Fidel Castro o cutie cu trabucurile sale favorite când a participat la o şedinţă ONU. Trabucurile erau otrăvite (acest plan a fost dejucat de Poliţia din New York care fusese informată că în trabucuri sunt… explozibile).
• Să i se ofere un costum de scafandru impregnat cu otravă. Persoana care trebuia sa îi ofere acest costum a schimbat în ultimul moment costumul otrăvit cu unul normal.
• Să se pună explozibil în golful în care Castro obişnuia să facă scufundări.
Alte planuri vizau discreditarea lui Castro şi distrugerea imaginii sale prin acţiuni de genul:
• Să fie expus unei emanaţii de droguri atunci când ţine un discurs public la radio aşa încât să se facă de râs.
• Să i se pună în încălţăminte o substanţă care, intrată în piele, ar fi dus în scurt timp la căderea părului de pe corp… inclusiv barba, mustaţa, părul din cap… distrugându-i astfel imaginea de bărbat puternic şi viril.
• Să se facă propagandă catolică despre a doua venire a lui Iisus, afirmându-se în context că liderul cubanez este Antichristul. Se presupunea chiar să se „simuleze” cu actori şi efecte tehnice speciale venirea lui Iisus – se conta pe faptul că populaţia s-ar fi revoltat şi l-ar fi răsturnat pe Castro. Între 16 şi 18 aprilie 1961 s-a desfăşurat jalnica expediţie militară care a intrat în istorie sub numele de „invazia din Golful Porcilor”. Aceasta urmărea răsturnarea regimului comunist al lui Fidel Castro, care devenise primul ministru al Cubei cu doi ani înainte. O mie de refugiaţi cubanezi au debarcat pe insulă pentru a instiga populaţia la revoltă. Desigur, CIA se afla în spatele întregii operaţiuni. Însă, cubanezii nu s-au ridicat deloc în masă, iar forţele militare ale lui Castro au anihilat sau capturat toţi invadatorii. În ciuda apelurilor disperate de a trimite întăriri, CIA nu a mişcat un deget, din motive care încă nu au fost elucidate.
Un militar hotărât: Lyman Lemnitzer
Între timp, pe 8 noiembrie 1960, John Fitzgerald Kennedy a fost ales preşedinte al Statelor Unite ale Americii. El şi-a început mandatul pe 20 ianuarie 1961, urmându-i generalului Eisenhower, care fusese preşedinte timp de opt ani. În discursul pe care l-a ţinut cu ocazia investirii sale, Kennedy a rostit această frază care a devenit celebră: „Nu vă întrebaţi ce poate să facă această ţară (America) pentru voi, ci întrebaţi-vă ce puteţi voi face pentru ţara voastră.”
Sub numele de cod Northwood, acest plan, care obţinuse acordul şefului armatei SUA (generalul Lemnitzer) şi al tuturor şefilor de state majore subordonaţi, prevedea nici mai mult nici mai puţin decât realizarea unor acte teroriste asupra cetăţenilor americani, deşi termenul „terorism” încă nu fusese consacrat pe vremea aceea. Uciderea cu brutalitate a unor cetăţeni americani pe străzile diferitelor oraşe, scufundarea unor vapoare care transportau refugiaţi cubanezi, atentate teroriste în Washington, Miami şi în alte oraşe, deturnarea şi distrugerea unor avioane de pasageri, toate acestea erau plănuite cu grijă chiar de către Pentagon. Urma ca unii „suspecţi” anume aleşi să fie acuzaţi de aceste acte criminale pe care nu le-au comis, fabricându-se „dovezi” pentru a pune toate aceste crime în spinarea guvernului cubanez condus de Fidel Castro. În acest mod, generalul Lemnitzer şi complicii săi considerau că putea fi justificat în ochii opiniei publice americane şi internaţionale un război împotriva Cubei.
Ideea planului Northwood, transmisă în martie 1962 preşedintelui Kennedy, nu era susţinută doar de Lemnitzer. La sfârşitul mandatului său prezidenţial, Eisenhower, intenţionând să plece de la Casa Albă în culmea gloriei, dorea cu orice preţ să invadeze Cuba, înainte să fie investit succesorul său. Pe 3 ianuarie 1961, el îi declarase lui Lemnitzer şi altor colaboratori ai săi că va acţiona împotriva lui Castro înaintea ceremoniei de investire a succesorului său, cu condiţia ca acesta (Castro) să îi ofere un pretext acceptabil. Sub presiunea timpului, s-a emis ideea că, întrucât Castro nu părea să intenţioneze sa facă ceva provocator, care ar fi putut justifica un război, poate Statele Unite ar fi putut să creeze chiar ele casus beli (motivul războiului). S-a emis atunci ipoteza unei provocări de genul unui bombardament, al unui atac terestru sau al unui sabotaj care să fie realizat de SUA împotriva… SUA, dar să fie atribuit apoi cubanezilor, iar apoi să fie invadată Cuba. Din fericire, timpul scurt nu a permis punerea în practică a acestor idei criminale.
John Glenn ar fi putut fi un excelent martir
O posibilă victimă vizată de aceste sabotaje este chiar John Glenn, primul astronaut care a călătorit pe orbită în jurul Pământului. Decolarea aeronavei sale era prevăzută pentru februarie 1962, de la baza Cap Canaveral. Acest zbor simboliza pentru americani faptul că valorile atât de dragi propagandei americane: adevărul, libertatea şi democraţia vor face înconjurul Terrei. Lemnitzer şi acoliţii lui vedeau însă altfel lucrurile. Ei i-au propus lui Lansdale, adjunctul şefului operaţiilor speciale ale Pentagonului ca, în cazul în care naveta ar fi explodat şi Glenn ar fi pierit, „să dovedească într-o manieră irefutabilă amestecul comuniştilor şi al Cubei în catastrofa respectivă.” Dar John Glenn a intrat în istorie fără incidente, lăsându-le lui Lemnitzer şi şefilor de stat major sarcina de a imagina atentate.
La sfârşitul scrisorii adresate lui Mc Namara, scrisoare care însoţea memoriul cu toate aceste propuneri, Lemnitzer solicită ca statul major al armatei, pe care îl conducea, să fie numit responsabil atât cu operaţiunea Northwood, cât şi cu atacurile împotriva Cubei, adică cu debarcarea în Cuba a trupelor SUA şi invadarea acestei ţări. Motivul este, evident, acela de a ascunde opiniei publice planurile şi acţiunile criminale care au precedat acţiunea armată: „recomandăm să fie acordată oficial conducerea operaţiunilor militare statului major al armatei,” adică nu puterii civile.
În după-amiaza zilei de 13 martie 1962, Lemnitzer încheie redactarea memoriului privind Operaţiunea Northwood, împreună cu responsabilul acestei operaţiuni, care a elaborat proiectele, generalul de brigadă William H. Craig. El semnează ordinul şi se alătură unei reuniuni extraordinare în biroul lui McNamara, iar după o oră se întâlneşte cu consilierul militar al preşedintelui Kennedy, generalul Maxwell Taylor. Nu ştim ce s-a petrecut şi cum anume s-au desfăşurat cele două întâlniri. Dar după trei zile, Kennedy îi comunică lui Lemnitzer că nu există nici cea mai mică şansă ca SUA să atace Cuba. Planul lui Lemnitzer fusese respins.
În lunile care au urmat, generalul Lemnitzer a fost trimis în Franţa în funcţia de comandant suprem al Forţelor Aliaţilor în Europa. Câţiva ani mai târziu, când Gerald Ford a devenit preşedintele SUA, l-a numit şeful serviciilor secrete externe. Lemnitzer a murit în 1988. O carieră strălucită a avut şi generalul de brigadă Craig, pe care Lemnitzer îl numise la comanda operaţiunilor cubaneze. El a fost promovat general de divizie şi a fost timp de trei ani şef al Army Security Agency, braţul armat al NSA (National Security Agency).
Bibliografie
• revista Aventures d’histoire, nr. 7
• Jon Elliston: Psy War on Cuba, The Declassified History of US Anti-Castro Propaganda, Ocean Press, 1999
• James Bamford, jurnalist la ABC News: Body of Secrets, Anatomy of the Ultra-Secret National Security Agency from the Cold War to the Dawn of a New Century, Doubleday, 2001
• Mâna lungă a conspiraţiei, Wilhelm von Angelsdorf, editura Antet, 2005
• The 60 Greatest Conspiracies of All Time (Cele mai mari 60 de conspiraţii ale tuturor timpurilor), de Jonathan Vankin şi John Wahlen, 1996
Site-ul: http://www.pentagonresearch.com/092.html
avatar
ToataRomania.ForumHit.ro
Owner Fondator
Owner Fondator

Mesaje : 184
Data de inscriere : 05/08/2010
Localizare : Bucuresti

Vezi profilul utilizatorului http://toataromania.forumhit.ro

Sus In jos

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum